oamenii sunt calici

am fost sa-mi iau niste merdenele. în faţa merdenăriei era o fetiţă ţigăncuşă. se milogea şi ea, poate se îndura cineva şi îi mai pica şi ei una, alta. la început m-am facut că nu văd şi că nu aud. am comandat ignorând-o. ea tot bolborosea, ca supa clocotită.

l-a sfârşit am întrebat-o ce vrea să mănânce. s-a repezit surprinsă la vitrină. s-a mişcat foarte repede, ca să nu mă răzgândesc. după ce a pus de vreo 3-4 ori mâna pe geam, spre disperarea vânzătoarei, s-a decis. a ales pizza. cel mai scump produs. 5 lei. nu chiar o avere. am mai dat 5 lei, însă numai la cântăreţi, dansatori, şi la restul cerşetorilor talentaţi. mai puţin de la mine, mai mult de la dumnezeu.

i-am zis să aleagă altceva. s-a conformat rapid, intuind probabil motivul. a ales o plăcintă cu brânză dulce şi stafide. bună alegere, şi eu îmi luasem două. am luat-o, i-am dat-o şi la revedere

morala e ca în cunoscutul proverb: "îţi dă un om un deget şi tu iei toată mâna".

aş dori în primul rând să remarcaţi că nu am mai fost arogant, ca aici. când mi-a zis că vrea pizza, i-am zâmbit acrişor şi am pus-o să aleagă din nou.

m-a prins într-un moment bun. dacă eram la menstruaţie i-aş fi băgat un: "pizza să-ţi ia handicapatu' ăla de tac-tu, care fute carne pă carne şi toarnă plozi la grămadă fără să aibă cu ce să le umple maţu" de toată frumuseţea.

vreau sa

castane comestibile

eram la horezu. la mănăstirea horezu. să vizitez, că nu mă călugăresc încă. şi pe acolo erau mulţi cerşetori. tineri şi bătrâni. am trecut de vreo 4 ori pe lângă o babă. a cerşit mereu. dacă aş mai fi trecut şi a cincea oară s-ar fi întâmplat la fel. oamenii de acolo sunt setaţi din fabrică să cerşească. mai erau şi nişte copilaşi. roiau ca muştele. fiecare încerca din răsputeri, folosind diverse metode, să te convingă să-i dai un bănuţ.

vine unu la mine.

- imi dai şi mie un banuţ?

- ...

- îţi dau castane comestibile

-...

- hai, dă-mi un ban să-mi iau ceva de mâncare

- mănâncă castane

scuzând-mi cacofonia, mi se pare că am fost adorabil de arogant.

m-am emoţionat

un copil standard şi un tată crăcănat, cu burtă rotundă şi nări mari, stăteau pe o creangă în metrou. ala mic avea pâna în 5 anisori. tac-su de vreo 10 ori mai mult. copilaşul era răcit. se desprindea coptura galbenă de pe ziduri când strănuta. mi se rupsese inima, că pe mine suferinţa copiilor şi a femeilor mă înmoaie. linişte. brusc, ala mic spune pe un ton sobru: "tati, te iubesc". am înlemnit ca pomu'.

it's just one of those days

în metrou, un grup de fătuci care vorbeau cu "fă" şi erau îmbrăcate lucios, sticlos şi alunecos. se ridică şi pleacă spre celalalt capăt al trenului. toată lumea s-a uitat, că la ce gălăgie făceau nu puteau trece neobservate.

una dintre ele avea pantaloni albi. şi o pată roşie în zona fundului. era în perioada aia când corpul ei elimină ouăle clocite. unii o priveau amuzaţi. alţii erau stânjeniţi ca stânjeneii. era şi un grup de 5-6 cocalari. unul dintre ei a remarcat pata de culoare şi a exclamat sec: "s-a emoţionat". cocalari civilizaţi şi cu mult bun simţ. am fost plăcut surprins. m-aş fi aşteptat la un "fă, îţi curge sînge din cur".

înjurături pentru dotişti

jucam dota cu nişte băieţei. şi unul l-a înjurat pe altul. foarte mişto. să vă explic.

la dota, cînd e selectat modul -ar (all random) toţi jucătorii primesc eroi la întâmplare. logic, că doar ştiţi engleză. ei bine, dacă nu-ţi convine ce erou îţi pică, poţi să dai repick şi primeşti alt erou, tot random, evident.

înjurătura a fost: "la cât de prost eşti, mă mir că nu ţi-a dat mă-ta repick".

cum să te tratezi de gripă porcină

când ai o gripă normală, d-aia sezonieră, te tratezi cu coldrex. dacă nu merge cu coldrex, încerci cu aspirina săracului. merge întotdeauna, te scapă cît ai zice "peşte". ( caras, evident).

pe de altă parte, cînd ai gripă porcină nu poţi scăpa cu aspirina săracului. e nevoie de aspirina săracului porc. o să vedeţi în clipul de mai jos cum se obţine ea.

deşi se vede destul de clar în clip cum se procedează, lucrurile stau cu totul altfel. trebuie să puneţi pasiune. e nevoie de mângâieri blânde, de sus în jos, dacă vreţi să iasă ceva. dacă porcul simte că vreţi de la el doar aspirina, nu o să v-o dea.

so much for my happy ending

mă uitam pe site la proTV. era un filmuleţ legat de moartea unor oameni într-un accident de microbuz. şi, deodată, a apărut un banner total nepotrivit. uitaţi:

în caz că sunteţi chiori, sau obosiţi, sau proşti, sau chiori proşti şi obosiţi, scrie "comedia salvează românia". si se vede un sicriu.

Romania are nevoie de TINEri!

PD-L scoală lumea din somn!

dormeam ca omul. şi o făceam bine. şi sună fixu'. şi răspund la fix. şi era o tanti de la PD-L care m-a intrebat dacă am două minute. să le ascult aberaţiile electorale, cel mai probabi, că doar nu mă suna să mă întrebe dacă am păpat şi mi-am făcut temele. i-am zis că nu am şi mi-a mulţumit.

concluzia: dacă mă iubiţi, nu votati PD-L! sunt sigur că milioane de fani din toate colţurile tării se vor alătura demersului meu, emoţionaţi de cele întâmplate, şi voi reuşi astfel să înlătur acest partid ticălos de la putere. vă mu mu mu mulţumesc!