duminică, 31 august 2008

foarte tare

suntetul cînd întră publicitatea este mult mai tare decît în mod normal. probabil ştiaţi, dar eu va aduc dovada palpabilă. puneţi mîna pe ea, are pielea fină.


uitaţi-vă în chenarul roşu facut cu măiestrie în paint. deasupra e banda e pentru imagine. se observă ca e o reclamă la cosmote. dedesubt e sunetul. vedeţi cum se ingroaşă linia? vedeţi? vedeţi?

sâmbătă, 30 august 2008

reclama cec bank- celelalte cuvinte - dacă vrei

că tot vorbeam despre guzganii ăştia de la cec, sa le fac şi nişte reclamă. tare spotul, dar mai tare melodia. eu de la genunghi si pînă la glezne sunt romantic. :D



melodia: Celelalte Cuvinte - Dacă vrei

nu ştiu de ce, dar văd o anumită asemănare între reclama asta şi cele la ferestrele proiectate să reziste, să reziste.

joi, 28 august 2008

de la vlăduţ cinstire

mi-am luat un borcan cu miere. era de firmă. se chema "miere de la Moş Costache". atunci am început să realizez cît de importantă este atribuirea în marketing. untdelemn de la bunica, budincă de la dr. oetker. chiar şi adi este de la vîlcea.


nenii ăştia apelează la tot felul de trucuri pentru a-şi vinde produsele. folosesc plozi în reclame că să-ti aducă aminte de copilărie sau să-ţi trezească sentimente materne paterne sau pedofilice. pînă aici nimic nou. dar:

cum ar fi să combinăm copiii cu atribuirea într-o reclamă irezistibilă? să obţinem ceva gen Pampers de la Vlăduţ. (da, e cu poantă. daca nu v-aţi prins vă explic). adică scutec folosit bă, plin de căcat. haha. haha.

we can

am văzut noul slogan de la CEC Bank - "hai că se poate". ştiu că rebrenduirea a costat o căruţă de bani. mi se pare un slogan destul de slab. "e impersonal", îmi spusei eu. mai mişto ar fi fost să implici afectiv clientu' printr-o formulare gen: "hai că putem". cred că s-au gîndit şi ei la asta. de ce nu au folosit sloganul ăsta? Cannon - we can. does it ring a bell? :D

luni, 25 august 2008

s-a întrerupt corentu'

..după cum zicea mamae. a durat un minut. tot pantalimonu era in intuneric, cu excepţia spitalului. si de la ăla s-au stins luminile, însă doar la cîteva etaje. au generatoare de rezervă ca să nu le pice lumina chiar cînd taie oamenii pe burtă. logic, nu?

duminică, 24 august 2008

Genialul Remi Gaillard

nenea ăsta e un fel de comic. foarte tare individul. trebuie să-l cunoaşteţi. o să postez un filmuleţ cu el. pe toate celelalte le vedeţi în profilul lui de pe youtube.




nu trebuie să rataţi ăstaşi ăsta

vineri, 22 august 2008

am chitară

împreună cîntăm "zdrang, zdrang, zdrang". poze/filme coming soon.

luni, 18 august 2008

va băgaţi?

zice asa:

Pe DN2, intre Bucuresti (iesirea prin Colentina) si Urziceni, la 35 de km de Bucuresti pe partea stanga este un panou albastru inscriptionat cu galben, PESCUIT SPORTIV-MOVILITA 1-2-3.

Din DN2 se face stanga pe langa indicator si se merge 900 metri pe un drum pietruit cu balast si caramida. Se ajunge pe un dig unde bazinul din dreapta este Movilita 3 (7ha), cel din stanga este Movilita 2 (14ha) iar in continuare la Movilita 2 este bazinul Movilita 1 (7ha). Toate au aceleasi adancimi, 2-3 m.

Taxe 2008 si reguli:
Taxa este 40 ron pentru fiecare 5 scule/12h.
Plantatul costa 40 ron pentru fiecare 5 scule, se plateste o singura data si se planteaza ori de cate ori doreste clientul. Fiecare client poate planta cu barcuta proprie sau cu barca de pe bazin.
Pestele se retine in limita a 15 kg; crapul, tenul, salonta sub 1kg se arunca. Somnul se arunca indiferent de greutate, carasul prins nu se socoteste in limita de 15kg si se poate retine in orice cantitate.
Se poate pescui si noaptea.
Baltile sunt populate cu crap, ten, caras, fitofag, novac si somn.
Baltile sunt inconjurate de stuf in care sunt locuri de pescuit cu tomberon de gunoi.
De asemenea mai exista o terasa imbracata in stuf, cu platforma betonata, unde este amplasat un gratar mare care poate fi folosit de oricine doreste.

Administrator: Dan Duzi.

Persoana de contact:
Dl. Decebal, tel: 0766699141;
Dl. Nicu, tel: 0766692644


ne sculăm cu noaptea-n cap şi mergem, da?

joi, 14 august 2008

Waldeck - Memories

ştiu că nu e indicat să pui prea multe clipuri de pe youtube pe blog, dar pentru melodiile astea bag mîna în foc şi picioarele-n apă

Waldeck - Wake up

melodia care ma bantuie zilele astea.


via nea bâra.

miercuri, 13 august 2008

Rammstein - Stripped

cu ocazia Jocurilor Olimpice vă oferim acest superb videoclip. ştiu că l-am mai pus, că mă repet şi că sunt previzibil. probabil o să-l mai pun de câteva ori, până când îl învăţaţi pe de rost.

luni, 11 august 2008

ce cată oamenii la mine pe blog

urmează cuvintele prin care oamenii au intrat pe blogul meu cu ajutorul motoarelor de căutare:

* cine a inteles vanilla sky

oare cum se numesc oamenii ăştia care nu înţeleg filme banale şi cauta răspunsul la întrebările care îi frămîntă pe google? cred că tuţi

* de ce mint barbatii?

pentru ca pot. pentru că şi tu minţi. pentru că eşti urîtă şi ţi-a găsit înlocuitor.

* cum sa slabesti mancand

nu se poate să slăbeşti doar mîncînd. programul alimentar trebuie combinat şi cu un anumit set de exerciţii fizice, cel mai important fiind statul pe canapea.

* coaie de peste

chiar...

* gonade

bag de seamă că am un blog potent

* cum deschizi o agentie matrimoniala

apeşi pe clanţă. ha-ha. ha-ha.

* pestele ciinele de mare

mi-a plăcut formularea. e de nota 10 şi de clasa a 5-a cel mult. adevărul e că exista nişte cîini de mare. seamănă cu guvizii, doar că au o ventuză pe piept. sunt otrăvitori.

* viata dee familie a lui costel busuioc

fanii deja se documentează despre idolii lor.

* cum sa agati un barbat bun

bărbaţii buni se agaţă doar de către femeile bune. iar femeile bune ştiu deja cum să agaţe bărbaţi buni.


aveam o grămadă de cuvinte, foarte interesante, dar au dispărut. se inregistreză doar ultima săptămînă pentru că am cont gratuit :D

duminică, 10 august 2008

ca sa vezi...

# 1. în parc, o ţigancă mamă către o ţigancă fiică: "ţi-am zis fă să nu-ţi iei fustă, acu o să ţi să vadă curu' cînd te dai pă tobogan".


# 2. la mec, o vÎnzătoare trebuia să-mi dea un rest de patruj dă mii. îmi dă un pumn de monede şi zice: "uitaţi aici restul dumneavoastră de patru lei". peste ceva timp, i-am scos din buzunar şi i-am pus pe birou. erau doar treij dă mii. furt nene. i-am ţinut minte faţa. data viitoare cand ma duc la ea, o să număr restul acolo şi o să-i fac un scandal monstru. monstru marin.

# 3. stateam pe scaun în metrou şi citeam o carte. se aşează lîngă mine o tanti de vreo 40-50 de ani, tunsă foarte scurt, cu nas de elf şi cu geantă roz. la un moment dat mă întreabă: "ce carte citiţi?". wtf?, îmi spusei eu în minte. ce-o vrea şi entitatea asta?

i-am arătat coperta cu un gest indiferent. pe urmă m-a întrebat de cine e scrisă. i-am zis că nu ştiu. chiar nu ştiam. cînd citesc o carte, nu ma uit la autor încercînd să-i reţin numele, pentru ca ulterior să am ce înşira cînd stau de vorbă cu oamenii citiţi. pe urma n-a mai zis nimic. mă aşteptam la o continuare gen: "noi sîntem de la firma bla bla bla, va oferim discount, bla bla bla, comecializăm doar produse de top, bla bla bla, clienţii noştri sunt foarte mulţumiţi, bla bla bla.

care a fost scopul întrebării? cum ar fi trebuit să sune un răspuns potrivit? vroia doar să vadă lîngă ce fel de om stă? don't judge a book by it's reader. sau invers.


nu va zic despre ce carte e vorba. nu mi-e nici ruşine, nici frică şi nici lene. nu are importanţă să ştiţi, la fel cum nu avea importanţă nici pentru femeia aia.

joi, 7 august 2008

copy - paste


azi am construit nişte blologneze. le-am pozat, si pe urmă le-am mîncat ca porcu'.

miercuri, 6 august 2008

banc de peşti

Doi pescari stau cu undiţa în baltă. După un timp, încep să converseze.
- Căsătorit?
- Da.
Mai trece vreo oră.
- Frumoasă?
- Nu!
- Bogată?
- Nu!
Mai trec vreo 2 ore.
- Atunci de ce-ai luat-o?
- Pentru momeală!
- Adica cum "pentru momeală"?!
- Are limbrici!

how to confuse an idiot

luni, 4 august 2008

....zgîrie retina

ăsta e un clişeu. îl foloseam şi eu în poeziile de la 16 ani. îl întîlnesc destul de des, şi mă tot întreb de ce oare. de ce nimeni nu vorbeşte despre umoarea apoasă? cred ca toată lumea a făcut măcar un an de anatomie. ce-i drept, mai auzi de o pupilă, de un iris, dar niciodata de umoarea apoasă. asta e problema mea în această seară.

p.s. povestea cu î-ul o ştiţi

vineri, 1 august 2008

raţă cu portocale

după ce am citit postu ăsta m-am gândit să scriu şi eu despre câteva găinării.
în primul rând trebuie precizat că găinile mănâncă muci. îi tăvălescu cu ciocul prin ţărînă, aşa cum tavăleşte mami gogoşile prin zahăr pudră, şi pe urmă ii mănîncă. de aici şi expresia populară adresată tinerilor necumpătaţi: "te repezi ca găina la muci"

aşa. eram eu cu mircea văru' la ţară. pe la prânzul unui iulie opărit mergeam pe uliţa prăfuită. şi cum mergeam noi, ne-am întâlnit cu nişte ciulini. erau mai înalţi ca noi cu vreo trei capete. auzirăm, la un moment dat, nişte răţoieli. nu se vedea nimic. ciulinii erau o gaşcă mare, nu doi-trei. curioşi, am dat câteva tulpini la o parte, printr-o călcare de picior, şi ne-am uitat cu atenţie printre frunze, spini şi albine. în fundul ciulinilor era o raţă mamă cu nişte răţuşte boboci. am vrut să le facem un bine ciulinilor şi să le scoatem păsăretu' din fund. albinele zumzăiau şi lăcustele pedalau.

spinii trasau fine linii de sange pe piele. după câţiva paşi prin pădurea de ciulini ne-am decis să abandonăm. abandonul a durat doar cateva minute, până când mi-a venit mie o idee genială. ne-am dus acasă, ne-am imbrăcat cu două rânduri de pantaloni si trei rânduri de flanele, căciuli în cap, câte un arac în mână, şi am plecat la atac. ne era destul de cald. erau vreo 40 de grade la umbra, iar noi umblam prin gheliştea soarelui îmbrăcaţi până-n dinţi. ne făcusem planu cum să împărţim cloşca şi puii. unu lua raţa si doi boboci, iar celălalt restul de 5 boboci.

a fost floare la ureche să trecem de ciulini, pentru că planurile mele nu dau niciodata greş. albinele zburau descreierate şi mirosea a iarbă strivită. aracul nu mai era lemniu ci verde. ajungem la raţă. era legată cu scoci de tulpina unui ciuline gros. noi am crezut că s-a înfăşurat din greşeală şi ne-am bucurat să o eliberăm, ca nişte angajaţi de la RSPCA (The Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals). (ştiu şi io denumiri? :))

am luat cloşca cu puii de aur, şi am realizat că e o cacofonie gravă în numele piesei de tezaur. mai departe. raţa a început să măcăne ca vaca. nu ştiam cum să facem să o oprim. am apucat-o cu pumnu de cioc şi a tăcut. cu puii şi cu raţa pusă pe vibraţii, păşeam agale înspre luminiş. ca din senin, un nene furios vine alergând şi înjurând către noi. avea în mână o ghioagă concepută parcă în ciuda şalelor. speriaţi, am aruncat raţa şi puii, şi am mâncat pământul. omul negru a aruncat cu ciomagu după noi, dar nu ne-a lovit. am aflat pe urmă că aia era raţa lui. el o legase de ciuline să nu fugă. noi am crezut că e raţă sălbatică, pentru ca avea cuib home-made. pasărea fugise de acasă şi clocise în ciulini, iar omu' nu a vrut să o deranjeze. îi aducea acolo mâncare,băutură şi tigări.