marți, 25 martie 2008

poezie

mi-am intins privirea asemenea unui elastic.
cu ochii abia eclozati si plini de bale ma tot uitam.
vedeam oameni care tipa, oameni care plang, oameni agitati si sprancene cu parul lung.
umbre facute praf, si umbre facute intentionat.
am simtit pe fata un calcai care naparlea. era plin de pielite moarte, si de pielite batrane care isi pierdusera timpul.
mi-a sculptat in buze rani rosii si vinete
pe care vantul le-a uscat in bataie.

Niciun comentariu: