femeile sunt ca merele

pentru unele trebuie să urci până în vârful pomului, să-ţi agăţi hainele, să te zgârii pe faţă în crengi, să simţi furnicile de pe scoarţa copacului cum îţi mişună pe sub piele, să-ţi tremure picioarele pe crengi care abia îţi pot susţine greutatea, pentru ca într-un final să te poţi bucura de pulpă. uneori efortul este răsplătit din plin. papilele tale încep să se bucure ca nişte copii. alteori, roşeaţa apetisantă care te îmbie dintre frunze se dovedeşte a fi o mare dezamăgire. cînd îl ţii în palmă, mărul ţi se pare ghebos, ca o sferă handicapată. arată de parcă ar fi desenat de un elev de clasa 1 şi, culmea, nu chiar de cel mai talentat.

unele mere au codiţa subţire, şi cad singure pentru că nu mai pot face faţă condiţiilor aspre din pom. altele se aruncă în iarbă pentru că se consideră coapte. unele rămân în pom până se stafidesc. unii bărbaţi preferă merele crude, şi le dau jos din pom cu aracul. nimeni nu se urcă în copac după un măr crud!

unele mere sunt spălate de ploaie, şi e o plăcere să muşti din ele înghiţind şi o picătură de apă din cer. altele sunt puţin prăfuite, şi trebuie să le ştergi pe tricou. există şi mere acoperite în secreţii de insecte. uneori, ele sunt foarte dulci, dar nu sunt mâncate pentru că nimeni nu are răbdare să le cureţe.

unii bărbaţi mânâncă mere de pe jos. sunt atât de leneşi încât nu vor să facă nici cel mai mic efort. dacă s-ar ridica pe vârfuri şi ar sări puţin, ar putea prinde o creangă de care să tragă şi să rupă un măr direct din pom.

există bărbaţi muşcă o gură dintr-un măr şi apoi îl aruncă. alţii, când pun mâna pe câte un măr, îl consumă cu tot cu cotor.

bărbaţii care mănâncă pere sunt homosexuali.