castane comestibile

eram la horezu. la mănăstirea horezu. să vizitez, că nu mă călugăresc încă. şi pe acolo erau mulţi cerşetori. tineri şi bătrâni. am trecut de vreo 4 ori pe lângă o babă. a cerşit mereu. dacă aş mai fi trecut şi a cincea oară s-ar fi întâmplat la fel. oamenii de acolo sunt setaţi din fabrică să cerşească. mai erau şi nişte copilaşi. roiau ca muştele. fiecare încerca din răsputeri, folosind diverse metode, să te convingă să-i dai un bănuţ.

vine unu la mine.

- imi dai şi mie un banuţ?

- ...

- îţi dau castane comestibile

-...

- hai, dă-mi un ban să-mi iau ceva de mâncare

- mănâncă castane

scuzând-mi cacofonia, mi se pare că am fost adorabil de arogant.

:P