lu pasărea orabă îi face dumnezeu cuib

mă întorceam de la un snooker pe la 2 noaptea. şi mi-a sărit unu în faţa maşinii, de parcă ar fi vrut să se sinucidă. era nervos rău. am frînat. mi-am zis că ar fi păcat să-i schimb omului starea de agregare. mi-a dat un pumn în geam. am plecat mai departe. concluzia pripită: sunt un fătălău. o pussy.

DAR:

omu' nu era vre-un malac de doi metri. chiar şi aşa, tot n-ar fi fost o problemă, că doi metri am şi eu. nu era nici ţigan să-ţi fie teamă că, dacă îl loveşti, mai ies 20 ca din pământ.

nu era nici din categoria muscă. era un fel de cocoş. purta maiou. braţele arătau ca spaghetele siciliene. ( sos de roşii, bacon, şuncă, ciuperci, parmezan, ceapă şi usturoi). problema e că nu prea avea bacon şi şuncă. era mai multă macaroană.

femeia lui trăgea de el să îl potolească. el vroia să distrugă lumea şi să omoare tot în cale. era fiert. semăna cu frankfurt de la vacanţa mare. "vă sparg, să moară mama". nu zic că dacă mă băteam cu el făceam flawless victory. probabil îmi lua şi el un 15-20% din viaţă. oricum, la ce fizic avea nu ar fi putut să mă facă decît dacă ar fi fost campion mondial la jiu jiutsu brazilian.


ce s-ar fi întâmplat oare dacă îmi spărgea geamu? sau dacă nu avea norocul să mă întâlească pe mine ci pe unu prost dispus care ar fi coborât la el?

concluzia e că sunt bun de preşedinte. deşi stăpânesc o forţă uluitoare nu abuzez dea ea nici când sunt îndreptăţit să o fac. să mă votaţi!

poizie

îl chema andronic. avea două picioare şi un nas bionic.
când era răcit, scotea din el biluţe de plumb pe care le putea teleghida electronic
dacă le catapulta cu unghia de la degetul arătător, puteau atinge viteze peste pragul supersonic.
într-o zi, se apropie de el un puşti cu capul conic:
"salut, mi-am luat telefon, îmi dai şi mie un ton polifonic?"
"doar daca dansezi tecktonic"
"nu, mersi, eşti foarte comic"