am văzut un documentar despre un trib din etiopia care trăia în aceleaşi condiţii ca acum 5000 de ani. vânau crocodili cu suliţa, îl perpeleau la foc mic şi îl păpau. pielea aia grunjoasă din care se fac genţi şi cizme de prinţesă se îndepărtează foarte uşor prin coacere şi rămâne o carne albicioasă, mai bună decât cea de porc. dădeau carne şi pe la vecini, pentru că era destul crocodil pentru toţi. şi oricum s-ar fi stricat dacă nu-l mâncau, canci frigidere. cred că mi-ar fi plăcut să fac parte dintr-un trib d-ăsta. să am o viaţă de animal. să nu produc nimic. să consum animale şi plante. să fiu o simplă zală din lanţul ecosistemului bazat pe selecţia naturală.
un nene îi condamna pe oamenii ăştia. spunea că fac umbră pământului degeaba. ca nu fac nimic pentru a împinge omenirea în faţă. mă întreb de ce trebuie să împingă cineva omenirea în faţă. pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii? pentru a-i ajuta pe ceilalţi? pentru că aşa trebuie?
Se afișează postările cu eticheta gata ca ma apuc de chitara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gata ca ma apuc de chitara. Afișați toate postările
sâmbătă, 21 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)