Se afișează postările cu eticheta castraveti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta castraveti. Afișați toate postările
vineri, 12 iunie 2009
miercuri, 1 aprilie 2009
miercuri, 30 iulie 2008
lasaţi animalurile în pace!
de dimineaţă, nişte neni în salopete alergau nişte cîini în hăini de blană. credeam că sunt beţi sau au probleme meteopsihoentropoalegostromorologice. nici una nici alta. erau hingheri. dotaţi cu scule undiţoforme cu un lasou în capăt. au prins un cuţu de gît şi îl trăgeau după ei. l-au băgat într-o dacie papuc tunată. mi s-a părut un gest urît, chiar daca nu sunt iubitor de animale. adică sunt, mîngîi o pisică, mîngîi un cîine, am avut peşti si ţestoasă, dar nu protestez dezbrăcat pe la prezentările de modă. seara am văzut în parc un cîine cu cercel în ureche. deci nu-i omoară. m-a venit inima la loc.
după ce am citit textul am observat că se infiltrează nişte î-uri din i. jobu mă-sii!
după ce am citit textul am observat că se infiltrează nişte î-uri din i. jobu mă-sii!
vineri, 9 mai 2008
scris
a trecut o saptamana de la campionatul national de skandenberg. m-am gandit sa va povestesc impresiile adunate.
plecat de acasa la 8, intalnit cu ionut, traversat parc prin ploaie. daca as continua in stilul asta ar fi prea idiomatic. mi-a venit cuvantul in minte si nu puteam sa nu-l scriu. luati-l ca pe o metafora.
am ajuns acolo. la casa de cultura a studentilor.
m-am cantarit. eram slab ca un ogar. am intrat la categoria 85 de kg. daca va intrebati ce am cautat la un concurs de skandenberg, o sa va dau un indiciu: e mic, verde si are picioarele in spate.
cantarul a fost la 9 jumate dimineata, eu am intrat in concurs a 9 jumate seara. inainte sa ma urc pe scena am facut pipi. pipi cald si galben. aveam emotii. pe holisorul care ducea spre bale statea intinsa o borâturică. avea cam 20 de centimetri patrati. probabil un concurent nu s-a incadrat in categorie si a facut un gest disperat. sau poate ca boratura era mai veche. aceasta enigma va ramane nedezlegata.
m-am suit pe scena. am tras aer in plamani si am scos pieptul in faţă ca sa le arat ca sunt un dur.
am luat pudra alba antialunecoasa in maini si am inceput sa aplaud pentru a indeparta excesul.
m-am dus la masa. nici n-am ajuns bine acolo, ca adversarul m-a rapus. n-am inteles nimic. am crezut ca e o eroare in script. mai aveam o sansa.
am intalnit al doilea oponent. lupta stransa. il dominam categoric. a vrut sa dea drumu la mana pentru ca ii era imposibil sa ma pună. eu nu am vrut sa-l las sa scape. am incercat ceva riscant. idiot de riscant. asa am pierdut. la anu o sa ma duc pregatit. o sa le mananc ficatii.
la eveniment a fost prezent si un tip poreclit nebunu'. un gras simpatic la 130 de kg. omu avea caterinca in interior. in sala era un pian.
nebunu' s-a dus la pian si a interpretat un jazz de toata frumusetea. era ceva gen: "uab ba du ba bara pam pam subi du ba fgsfglk sgksfg gfkglfserhs hkssd", si mai departe nu am retinut.
tot nebunu' vroia sa infiinteze partidul de skandenberg, singurul partid si de stanga si de dreapta. gluma minora, dar creste ea!
unu dintre badigarzi, badigarzi, badigarzi era mai inalt decat mine. u don't see that often.
nu pot sa ma abitin si va bag o piesă care imi place acum.
daca gasiti greseli de orice fel, ignorati-le. mi-e somn.
plecat de acasa la 8, intalnit cu ionut, traversat parc prin ploaie. daca as continua in stilul asta ar fi prea idiomatic. mi-a venit cuvantul in minte si nu puteam sa nu-l scriu. luati-l ca pe o metafora.
am ajuns acolo. la casa de cultura a studentilor.
m-am cantarit. eram slab ca un ogar. am intrat la categoria 85 de kg. daca va intrebati ce am cautat la un concurs de skandenberg, o sa va dau un indiciu: e mic, verde si are picioarele in spate.
cantarul a fost la 9 jumate dimineata, eu am intrat in concurs a 9 jumate seara. inainte sa ma urc pe scena am facut pipi. pipi cald si galben. aveam emotii. pe holisorul care ducea spre bale statea intinsa o borâturică. avea cam 20 de centimetri patrati. probabil un concurent nu s-a incadrat in categorie si a facut un gest disperat. sau poate ca boratura era mai veche. aceasta enigma va ramane nedezlegata.
m-am suit pe scena. am tras aer in plamani si am scos pieptul in faţă ca sa le arat ca sunt un dur.
am luat pudra alba antialunecoasa in maini si am inceput sa aplaud pentru a indeparta excesul.
m-am dus la masa. nici n-am ajuns bine acolo, ca adversarul m-a rapus. n-am inteles nimic. am crezut ca e o eroare in script. mai aveam o sansa.
am intalnit al doilea oponent. lupta stransa. il dominam categoric. a vrut sa dea drumu la mana pentru ca ii era imposibil sa ma pună. eu nu am vrut sa-l las sa scape. am incercat ceva riscant. idiot de riscant. asa am pierdut. la anu o sa ma duc pregatit. o sa le mananc ficatii.
la eveniment a fost prezent si un tip poreclit nebunu'. un gras simpatic la 130 de kg. omu avea caterinca in interior. in sala era un pian.
nebunu' s-a dus la pian si a interpretat un jazz de toata frumusetea. era ceva gen: "uab ba du ba bara pam pam subi du ba fgsfglk sgksfg gfkglfserhs hkssd", si mai departe nu am retinut.
tot nebunu' vroia sa infiinteze partidul de skandenberg, singurul partid si de stanga si de dreapta. gluma minora, dar creste ea!
unu dintre badigarzi, badigarzi, badigarzi era mai inalt decat mine. u don't see that often.
nu pot sa ma abitin si va bag o piesă care imi place acum.
daca gasiti greseli de orice fel, ignorati-le. mi-e somn.
duminică, 13 aprilie 2008
poezie in autobuz
ceea ce am vazut eu azi in autobuz a constat intr-un cersetor destept( formulare de exceptie, dupa cum ati remarcat. pardon, dupa cum ati admirat)
arata ca un cersetor calare pe jumatate de baiat de cartier schiop.
~30 da ani, sau mai putini dar bine traiti. avea cativa dinti emigranti. haine reparesti, vintage. bocanci de pieliţă intoarsa, bocsiţi roşu.
a inceput să spună o poezie. parcă erau versurile unei piese hip-hop. recita cu voce predicatoare. era un fel de KRS ONE la scara mai mica, şi cu vreo două trei trepte mai jos.
se uita lumea la el ca la urs, iar el se uita la lume ca ursul.
zicea ceva gen: (nu pun ghilimele pentru ca nu pot sa reproduc fiedel) oamenii sunt nimic, si tarana e lumina.
era adanc de felul lui. felul in care vorbea dadea senzaţia că improvizează. mi-a părut rău că nu l-am auzit prea bine. mi-a mai părut rău si că n-am avut schimbat mai mult de un leu. merita.
arata ca un cersetor calare pe jumatate de baiat de cartier schiop.
~30 da ani, sau mai putini dar bine traiti. avea cativa dinti emigranti. haine reparesti, vintage. bocanci de pieliţă intoarsa, bocsiţi roşu.
a inceput să spună o poezie. parcă erau versurile unei piese hip-hop. recita cu voce predicatoare. era un fel de KRS ONE la scara mai mica, şi cu vreo două trei trepte mai jos.
se uita lumea la el ca la urs, iar el se uita la lume ca ursul.
zicea ceva gen: (nu pun ghilimele pentru ca nu pot sa reproduc fiedel) oamenii sunt nimic, si tarana e lumina.
era adanc de felul lui. felul in care vorbea dadea senzaţia că improvizează. mi-a părut rău că nu l-am auzit prea bine. mi-a mai părut rău si că n-am avut schimbat mai mult de un leu. merita.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
