gunoaie comestibile

cum stăteam eu aşa, scărpinându-mă cu călcâiul la ceafă, mi-a venit o idee care ar putea rezolva două dintre marile probleme ale planetei. dacă ar inventa cineva gunoaie comestibile? nu ne-am mai gândi la poluare şi la foametea din africa. astfel, dacă ai arunca un ambalaj pe stradă, nu te-ar mai bate pe umăr un cetăţean cu spirit civic să îţi sugereze că gestul tău e deplasat, ci din contră, te-ar ruga să i-l dai lui pentru că e lesinat de foame.

gunoiul de la blocuri ar urma să fie luat cu maşina de pâine şi dus la cantinele pentru amărâţi.

si s-ar inventa ciocolata cu ambalaj de vanilie.

de la vlăduţ cinstire

mi-am luat un borcan cu miere. era de firmă. se chema "miere de la Moş Costache". atunci am început să realizez cît de importantă este atribuirea în marketing. untdelemn de la bunica, budincă de la dr. oetker. chiar şi adi este de la vîlcea.


nenii ăştia apelează la tot felul de trucuri pentru a-şi vinde produsele. folosesc plozi în reclame că să-ti aducă aminte de copilărie sau să-ţi trezească sentimente materne paterne sau pedofilice. pînă aici nimic nou. dar:

cum ar fi să combinăm copiii cu atribuirea într-o reclamă irezistibilă? să obţinem ceva gen Pampers de la Vlăduţ. (da, e cu poantă. daca nu v-aţi prins vă explic). adică scutec folosit bă, plin de căcat. haha. haha.

cersetori destepti

* am văzut o familie tare ciudată. bărbatu brunet, plete lungi, mustaţă mare, barbă mare, un fel de ciubaca. trei copilaşi de aprox 8,6,4 ani cu părul mai lung decât al meu. blonzi toti. blond deschis. pe mă-sa nu am văzut-o. există posiblitatea ca nenea ăla să fie un psihopat de peşteră care răpeşte copii blonzi, le creşte parul, şi apoi îi vinde la preţ dublu.


* la metrou l-am revăzut pe cerşetorul "adolescentin milog". zice că munceşte bla bla dar că nu-i ajung banii pentru cei 90568456 x 934023 fraţi ai săi, mamă bolnavă, tată mort, bunică paralizată, văr handicapat, unchi paranoic, matuşă alcoolică, socru scatofil şi cîine sclerozat.

avea o poză laminată. era el cu tot neamu. poza a fost facută în photoshop să arate ca şi cum drama lui a apărut într-un ziar. avea titlu mare si toate cele. asta nu a fost de ajuns. ca să fie şi mai credibil ţinea în mînă şi o foaie cu scris, semnături şi ştampile.


asta e cel de-al treilea cerşetor deştept pe care l-am întîlnit pînă acum, alaturi de "filosoful din autobuz" si fata aia care cerea bani de cartelă.

tricou

am vazut la un flacau un tricouaş pe care scria "National Pornographic". Avea si sigla postului.

afacerea secolului

daca vreti bani multi, cititi acest post. daca vreti si mai multi bani, cititi acest post de doua ori.
eram cu hindus la selgros. ca sa iei carucior tre sa bagi o moneda de 5mii, pe care o recuperezi dupa ce duci caruciorul la loc. da, stiati si voi, ca ati mai fost la selgros. ce nu stiati voi e restul.
ducem noi carucioru la loc, si vin la noi doi cocalari.
cocalaru catre hindus: "manca-ti-as pulilii tele, da mie moneda si iti dau 10 mii pa ea". zis si facut. ( doar ca nu i-a mancat pulilii)
hindus a facut profit de 100%.
si in clipa aia mi-a venit ideea geniala. daca stam noi acolo si vindem monede de 5 mii la pret de 10 mii. aberant de genial.
si, in timp ce-mi detaliam eu minunatul plan, trecem pe langa niste oameni. eu pot sa vorbesc si sa merg in acelasi timp!
oamenii aia erau un cuplu, si un strain.
cuplul ii spune strainului: aveti 5 mii?... ca nu am schimbat, va dau 10 mii.
spatiu liber sa va ganditi
















daca va apucati de afacerea asta vreau comision.
daca nu va apucati de afacerea asta, nu o sa-l ajungeti pe patriciu.